mercoledì 29 dicembre 2010

Ti vuoi decidere a cambiare dentro...?



Şoricelul

Într-o noapte de iarnă de gheaţă, un lama budist a găsit în pragul uşii un şoarece amorţit şi aproape mort de frig. Şoarecele a luat cuvântul şi a cerut de repetate ori să rămână să-îi ţină companie. Din acel moment, viaţa a şoarecelui a fost frumoasă. Dar, în ciuda acestui fapt, animalul nu arata fericit. Lama cerând-i cauza: "Ce te doare, amice", a întrebat el.
"Eşti foarte bun cu mine. Totul în casa ta este foarte bun pentru mine. Dar există o pisică .... "
Lama a zâmbit. El nu s-a gândit despre pisica familiei, un animal prea înţelept şi prea bine hrănit să-şi alunge şoareci.
Lama a spus, "Dar asta pisica frumoasa mare nu vrea nici un rău, prietenul meu! Nu Să nu ai nimic de frică, te asigur nu te va face nici-un rău!... "
"Te cred, dar este mai puternic decât mine", continuă şoricelul cel mic. "Mi e frică de pisica… Puterea ta este mare, schimbă-mă într-o pisică! Deci, mie nu mi-ar fi frică. "
Lama clătină din cap. Lui nu-i părea o idee bună ... dar şoarecele implora, atunci i-a zis, "Să-l fi făcut cum doreşti tu, amice."
Şi brusc şoarecele s-a transformat într-o pisică mare.
A murit ziua şi s-a născut noaptea, după aceea a venit a două zi; atunci o pisică frumoasă a ieşit din camera de lama. Dar când acea a văzut pisica familiei, pisica- şoarece a fugit să se refugieze în cameră şi a alunecat repede sub pat.
"Ce se întâmplă, amice?", a spus lama, surprins. "Oare ţi e încă frică de pisica?".
Şoarecele-pisica, foarte plin de mare ruşine a implorat: "Te rog să mă transformi intr-un câine, un câine mare cu dinţi ascuţiţi, care latră tare ...."
"Cum doreşti trăi, aşa să fie."
Când a două zi şi-a murit, si s-au aprins lămpile de ulei, un câine mare negru a ieşit din cameră a lui lama. Câinele sa dus la pragul casei şi sa întâlnit cu pisica familiei care ieşea din bucătărie. Pisica aproape a leşinat de frică la vederea câinelui, dar câinelui a fost chiar mai mare frica şi a fugit să se refugieze în camera de lama.
Lama se uită la câine care, săracul de el, tremura foarte tare şi a spus, "Ce se întâmplă? Te ai întâlnit cu un alt câine? ".
Şoricelului era aţâţă ruşine că să moară, dar a întrebat: "Schimbă-mă într-un tigru, te rog, într-un tigru teribil de mare."
Lama şi a convins. La o zi următoare un imens feroce tigru cu ochii teribili a părăsit sala de lama. Tigru merse în jurul casei şi a speriat toată lumea, apoi a ieşit în grădină şi acolo a întâlnit pisica care ieşea din bucătărie. Când pisica a văzut tigru, a sărit din cauză teroarei. S-a urcat într-un copac şi apoi, cu ochii închişi, spusese: ". Eu sunt o pisică moartă!"
Dar tigru, văzând pisica şi a fugit chiar mai rapid, atunci pisica a fugit să se ascundă într-un colţ.
"Ce o fiară îngrozitoare ai întâlnit?"- a întrebat lama.
"Eu ... eu ... mă tem ... pisica! Bâlbâi tigru, care era încă tremurând.
Lama izbucni în râs. "Acum vezi, prietenul mic", a explicat el. "Aspectul este nimic! Araţi groaznic afara ca un tigru, dar îţi este frică de pisica, deoarece inima ta este încă cea a unui şoarece. "
Tu trebuie să începi întotdeauna de la inimă.

(Bruno Ferrero - Uneori, doar o raza de soare)



IL TOPOLINO





In una notte gelida d'inverno, un lama buddhista trovò sulla soglia della porta un topolino intirizzito e quasi morto di freddo. Il lama raccolse il topolino, lo ristorò e gli chiese restare a fargli compagnia. Da quel momento la vita del topolino fu piacevole. Ma nonostante questo, la bestiola non aveva l'aria felice. Il lama si preoccupò: “Che hai, piccolo amico?”, gli chiese.
“Tu sei molto buono con me. E tutto nella tua casa è molto buono con me. Ma c'è il gatto…”.
Il lama sorrise. Non aveva pensato al gatto di casa, un animale troppo saggio e troppo ben pasciuto per degnarsi dare la caccia ai topi.
Il lama esclamò: “Ma quel bel micione non ti vuole certo male, amico mio! Non farebbe mai male a un topolino! Non hai niente da temere, te lo assicuro”.
“Ti credo, ma è più forte di me” piagnucolò il topolino. “Ho tanta paura del gatto. Il tuo potere è grande. Trasformami in gatto! Cosi non avrei più paura di quella bestia orribile”.
Il lama scosse la testa. Non gli sembrava una buona idea… Ma il topolino lo supplicava e allora disse: “Sia fatto come desideri, piccolo amico!”.
E di colpo il topolino fu trasformato in un grosso gatto.
Quando morì la notte e nacque il giorno, un bel gattone uscì dalla camera del lama. Ma appena vide il gatto di casa, il gatto-topolino corse a rifugiarsi nella camera del lama e si infilò sotto il letto.
“Che ti succede, piccolo amico?” chiese il lama, sorpreso. “Avrai mica ancora paura del gatto?”.
Il topolino-gatto si vergognò moltissimo. E implorò: “Ti prego trasformami in un cane, un grosso cane dalle zanne taglienti, che abbaia forte…”.
“Dal momento che lo desideri ti accontento e così sia!”.
Quando il giorno morì e si accesero le lampade a olio, un grosso cane nero uscì dalla camera del lama. Il cane andò fin sulla soglia della casa e incontrò il gatto di casa che usciva dalla cucina. Il gattone quasi svenne per la paura alla vista del cane. Ma il cane ebbe ancora più paura. Guaì penosamente e corse a rifugiarsi nella camera del lama. Il saggio guardò il povero cane tremante e disse: “Che ti succede? Hai incontrato un altro cane?”.
Il cane-topolino si vergognò da morire. E chiese: “Trasformami in una tigre, ti prego, in una grossa terribile tigre!”.
Il lama lo accontentò e, il giorno dopo, una enorme tigre dagli occhi feroci uscì dalla camera del lama. La tigre passeggiò per tutta la casa spaventando tutti, poi uscì nel giardino e là incontrò il gatto che usciva dalla cucina. Appena vide la tigre, il gatto fece un balzo terrorizzato, si arrampicò su un albero e poi chiuse gli occhi, dicendo: “Sono un gatto morto!”.
Ma la tigre, vedendo il gatto, miagolò lamentosamente e fuggì ancora più veloce del gatto e corse a rifugiarsi in un angolo della stanza del lama.
“Che bestia spaventosa hai incontrato?”, gli chiese il lama.
“Io… io ho paura… del… gatto!”, balbettò la tigre, che tremava ancora.
Il lama scoppiò in una gran risata. “Adesso capisci, piccolo amico” spiegò. “L'apparenza non è niente! fuori hai l'aspetto terribile di una tigre, ma hai paura del gatto perché il tuo cuore è rimasto quello di un topolino”.

Bisogna sempre incominciare dal cuore. 

(Bruno Ferrero - A volte basta un raggio sole)

Non ti pare che questa storiella ti richiami ad essere piu' sincero con te stesso e a mutare dentro di te piuttosto che solo esteriormente ...?!