Viaţa şi Operele lui
Don Bosco
1815 - 1888
Anii căminului din Bechi
1815-1827
(anii lui Don Bosco de la 0-12)
Ioan Bosco s-a născut la 16 august 1815, la Bechi, câteva case pe o înălţime la 5 Km de Castelnuovo, făcea parte din ruptura lui Morialdo. Are un frate mai mare Anton, un al doilea Iosif. În 1817 îi moare Tatăl.
Margareta, muncitoare tenace şi mamă afectivă, cu încredere în Dumnezeu creşte fii săi. Ea taie iarba, ară pământul, semănă, pune grâul, el treieră…, este de neobosit.
miticul Ioan munceşte, participă la muncă familiară, strânge lemne, aprinde focul, încălzeşte apa, coace pâinea, duce vacile la păscut, se joacă. Trăieşte o viaţă sănătoasă în aer proaspăt. De la mama învaşă sensul religios al vieţii.
Domnul era prezent în familia Bosco.
La 9 ani face visul fundamental pentru viaţa sa:
Nu cu lovituri, dar cu răbdare şi dragoste va trebui să câştigi pe aceşti prieteni ai tăi.
În casa Moglia - La şcoala publică – În seminar la Chieri. 1827-1830 1830-1835 1835-1841
Manifestă intenţia de a se face preot, şi pentru aceasta se ceartă cu Anton şi va fi constrâns şi trimis de chiar mama sa, să plece de acasă.
Într-o zi ceţoasă de februarie, Ioan soseşte la stână lui Luigi Moglia care îl acceptă că slugă.
La 16 ani este in clasă a şasea. Este tot timpul primul clasei. Demonstrează un mare talent. Este pios şi studios.
Fondează Societatea Veseliei. Toată veselia se termină cu rugăciune.
Sfârşeşte studiile de gramatică, de umanitate, de retorică. Este totdeauna un elev excelent, doarme puţin. În 1833 face şi barmanul
în cafeneaua lui L. Pianta . Este acceptat de Franciscani. Don Cafasso îl sfătuieşte să intre în Seminar.
25 octombrie Îmbrăcarea clericală la Castelnuovo. 30 octombrie în Seminar la Chieri. În 1837 începe teologia. Se plânge că nu poate să frecventeze cât mai des împărtăşania: ”Cea mai eficace hrană a vocaţiei mele”. La 26 de ani este consacrat preot. Celebrând prima liturghie cere Domnului ”Eficacitatea cuvântului” pentru a salva şi a face bine sufletelor.
Mama îi aminteşte că sa spune liturghia înseamnă a începe să suferi.
”Nu te preocupa pentru mine, gândeşte-te numai la mântuirea sufletelor.”
În colegiu eclesiastic la Torino
1841- 1844
Don Bosco, după sfatul lui don Cafasso, întră în Institutul pentru preoţi chemat Convitto, dirijat de către don Cafasso.
1844 – 1888.
Prima perioadă:1841-1851.
În aceasta perioadă don Bosco trăieşte de la 26 ani până la 36 de ani..
La 8 decembrie 1841 îl întâlneşte pe Bartolomeo Garelli. Este începutul Oratoriului. Don Bosco este convins că trebuie să facă ”imediat” ceva pentru adolescenţii fără ocupaţie întristaţi şi gata tot timpul pentru a fi răi. În anul 1842 începe Oratoriul cu 200 băieţi.
În casa Pinardi în anul 1846 ia naşterea Oratoriul pentru asistenţă materială şi spirituală a orfanilor şi ale celor abandonaţi. Sunt 300 de băieţi care îl urmează pe don Bosco. Prima întâlnire cu Michele Rua.
În 1846 don Bosco stă 8 zile între viaţă şi moarte, astfel încât face ca mama Margareta să vină în casa Pinardi.
1848 se simte aproape revoluţia. Don Bosco e lovit de o împuşcătură.
În Oratoriu sunt 500 băieţi. Don Bosco deschide un colegiu pentru studenţi. Cumpără casa Pinardi; construieşte biserica S. Francisc de Sales.Merge să-l găsească în puşcărie pe Arhiepiscopul Franzoni.
Apără Oratoriul de bandele anticlericale dezlănţuite împotriva tuturor religioşilor.
Primeşte primii animatori: Giovanni Cagliero,Buzzetti, Gastini, Bellia, Reviglio.
1851 La Valdocco sunt 30 de elevi. Don Bosco ziuă lucrează cu elevii săi, spovedeşte, se roagă şi predică în multe părţi ale oraşului. Noaptea, rupând multe ore ale somnului, coase haine şi papuci, citeşte sau scrie cărţi.
Scrie pentru băieţii săi: Istoria eclesiastică, Istoria sacră. Enologia italiană, Sistemul metric şi decimal.
1844 – 1888
A două perioadă:1851-1867.
În aceasta perioadă don Bosco trăieşte de la 37 ani până la 53 ani..
FONDAREA SALEZIENILOR
1853 Introduce ateliere interne de cizmărie şi croitorie.
La Torino se răspândeşte holera. Întâlnirea cu Dominic Savio, care va muri pe 9 martie 1857.
Mama Margareta moare la trei dimineaţă de pe 25 noiembrie 1856.
Primii salezieni laici 1860.
Elevii la Valdocco sunt 470, până la 1861 devin 600. Don Pestarino se face salezian.
1864 Prima aprobarea a Congregaţiei Salezienilor.
Don Rua este sfinţit preot.
Moare don Giuseppe Cafasso.
Se construieşte un nou braţ casei Pinardi.
Începutul atelierelor: atelier de tâmplărie, tipografia.
Ia naştere colegiul salezian fondat pe Raţiune, Religie şi
Amabilitate. Constituie o curbă fundamentală în legătură cu Oratoriul. Don Bosco vrea şcoli serioase şi calificate cu o instruire şi creştină. Din 1852 până în 1883, don Bosco eşte protejat de Grigio,
un câine misterios.
Scrie Viaţa Papilor şi începe publicarea ”Lecturilor Catolice!”
1844 – 1888
A treia perioadă 1867-1877
În aceasta perioadă don Bosco trăieşte de la 53 ani până la 63 de ani.
FONDAREA FIICELOR MARIEI AJUTĂTOARE 1872.
În 1867 începe dificultăţile cu Arhiepiscopul Mons. Riccardi care nu acceptă să consacre preoţi ce nu au fost în Seminar.
D. Bosco obţine aprobarea definitivă a societăţii saleziene.
Visează o mare câmpie (Patagona) cu o mulţime de oameni, într-o regiune sălbatică, ce aşteptau misionari.
Moare Mons. Riccardi.
Don Bosco urmăreşte Conciliul Vatican I. (1870) Îl susţine şi îl difuzează prin tipărirea de Lecturi Catolice, tezele fundamentale. Obţine scrisorile demisorii pentru a consacra preoţii, clericii săi.
Proiectul ”Salezieni externi” nu este acceptat.
Încep contrastele cu arhiepiscopul Gastaldi.
Don Rua la Valdocco, Don Bosco îi încredinţează tot. Se îmbolnăveşte şi spune:- Nu-mi pare şu să mor… Don Bosco îi răspunde: - Nu pot să stau fără tine…
Consacrarea bisericii Mariei Ajutătoare 1868.
Acceptă cu neplăcere colegiul din Valsalice pentru tinerii nobili.
Deschide un azil la Genova-Marassi (director este don Albera) şi un colegiu la Varazze. Printr-un ordin al Papei scrie ”Memoriile Oratoriului”, în 180 de pagini. 1874 aprobarea definitivă a regulei Congregaţiei.
Prima expediţie misionara în America Latina, 1875. Don Bosco trimite 6 preoţi şi 4 ajutători la Buenos Aires . Expediţie condusă de Don Cagliero . ” Căutaţi sufletele, nu bani nici onoruri, aveţi grijă de bolnavi, copii, bătrânii şi săraci!” . În total vor fi 11 expediţii. Continuă contrastele cu arhiepiscopul Gastaldi.
Don Bosco scrie Istoria Italiei. Lecturile Catolice au 12.000 abonaţi
1844 – 1888
A patra perioadă:1877-1888.
În aceasta perioadă don Bosco trăieşte de la 63 ani până la 73 de ani.
FONDAREA COOPERATORILOR 1876…
Deschide o casă pentru vocaţiile adulte la Sampierdarena 1875 1877 Începe publicarea Buletin Salezian.
D. Bosco scrie Sistemul preventiv în educarea celor tineri (1877).
În total don Bosco a publicat 150 de volume tipărite în tipografia sa.
Moare sora Maria Duminica Mazzarello 14 mai 1881.
La Roma Construire bisericii Preasfântei Inimi lui Isus. Mari călătorii în Franţa, Spania pentru a aduna fonduri pentru Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus.
Cum a putut fonda atâtea case…? ”Sfânta Fecioară, care cunoaşte nevoile timpurilor noastre, ne ajută.”
Din 1884 don Bosco nu mai era decât umbra de sine însuşi.
Din divergenţa cu Arhiepiscopul şi construirea Bisericii a Preasfântei Inimii iese senin, dar distrus; cu suferinţa purifică spiritualitatea sa.
Don Rua devine Vicarul al lui.
Luigi Orione intră în Valdocco.
Don Bosco moare pe 31 ianuarie 1888.
ÎNTINDERE MARE A TUTUROR OPERELOR SALEZIENE.
FAMILIA SALEZIANA
Cu mai mult de 100 de ani de la moartea lui don Bosco, Mişcarea saleziană este încă în răspândire în lumea întreagă .
Opera apostolică în serviciu celor tineri este încă vie şi actuală.
O mare forţă de iubire constituită de aproape
Salezieni 17.000
(dintre care circa 100 Episcopi, 7 cardinali)
in 118 Naţiuni ale lumii cu 2.030 case
Fiicele Mariei Ajutătoare 16.500
in 86 de Naţiuni cu 1.580 case
Voluntare lui Don Bosco 1.200
în 25 Naţiuni.
Cooperatori şi Cooperatoare.
Ex-elevi şi ex-eleve.
30 alte Congregaţii, Asociaţii şi grupuri care împreună cu precedentele formează Familia Saleziană.
Legătură de unitate dintre diferitele grupuri este Buletinul Salezian, fondat de Don Bosco în 1877. Iese în 19 limbi în 45 de Naţiuni cu 10 milioane de copii.
