giovedì 19 gennaio 2012

Unitatea



„Eu voi ieşi şi voi stă alături de Tatăl meu pe câmp, nu departe de tine. Voi vorbi de tine Tatălui meu…”
Noi trăim zile in care împărtăşim o gândire
 dorim  şi căutăm împreună Unitatea Creştinilor, si pentru aceasta ne vom ruga împreună cu fraţi noştri ortodocşi şi creştini pentru a regăsi Unitatea de credinţa şi de cult.
Acest timp foarte angajator ne aminteşte că unitatea  începe din familiile noastre şi din inimile noastre şi că nu putem s-o înfăptuim nici în noi, nici în familii, nici în credinţa a Bisericilor fără ajutorul de un intermediar, Isus Cristos.

In relatarea biblică, comportamentul lui Ionatan este un frumos exemplu de reconciliere: îi vorbeşte tatălui său, ajutându-1 să deschidă ochii, că este orbit de ură, invidie şi trufie:
 „David nu a comis nici o crimă împotriva ta, dimpotrivă, el ţi-a făcut un mare serviciu: şi-a pus viaţa în primejdie".
E un discurs foarte frumos, inspirat de generozitate şi din adevărul lucrurilor.
Prin aceasta, Ionatan este ca o prefigurare a lui Isus.

Isus ne dă un învăţământ şi un exemplu clar de un comportament care favorizează unitatea şi care este dictat de umilinţa inimii şi de caritate.
 Isus nu vrea gloria a oamenilor: în loc de a domina, de a sublinia vina altuia, cum ar fi putut să o facă, pentru că avea dreptul, serveşte cu umilinţa şi blândeţe pe oamenii. El nu cere puterea şi gloria cum fac oamenii; din contra, El, care cunoaşte inima tuturor oamenilor, s-a aplecat să spele picioarele discipolilor săi pentru a le îndepărta păcatele şi pentru a con­strui unitatea între ei, şi aceasta tocmai după ce ucenicii discutaseră despre „care dintre ei este cel mai mare".
Suveranul Pontif Paul al Vl-lea, în ani în urmă, în faţa lui Patriarh ortodocşilor Atenagoras s-a îngenuncheat pentru a-i săruta picioarele, pentru a-i demonstra că din partea sa totul era iertat...
Biserica este de partea adevărului, şi noi ei aparţinem; dar trebuie să ne facem umili, caritabili, obiectivi, fără ostilitate împotriva cuiva.
Şi în viaţa noastră avem atâtea ocazii să vedem şi să facem ca lucrurile să fie privite în adevăr, cu seninătate, fără să fim tulburaţi de ura, duşmănia, invidie.
Isus ne dă exemplul. Isus se pune pe sine însuşi  cu umilinţa în stare de serviciu, de respect, de iertare, de apărare de noi în faţa Tatălui său, cu umilinţa şi iubirea extrem de mare...
Ne a dat exemplu pentru că şi noi facem la fel.
Cu intermedierea Lui şi imitarea de El , numai aşa, vom putea să   regăsim pacea şi unitate în sufletul nostru, în familiile noastre, în Biserica Lui Cristos şi aşă vom construi unitatea în jurul nostru.